miercuri, 16 iulie 2008

Caruselul unor vieţi

Am însoţit-o pe sora mea zilele trecute, la un spectacol, într-o comună din Bistriţa-Năsăud. Nu contează numele, căci ţara e tot aceeaşi Românie, plină de surprize.

Pe lângă tradiţionalele tarabe şi crâşmuţe, unde fiecare încearcă să te păcălească cât de bine poate, am dat peste acest "parc de distracţii" care m-a uimit prin tehnologia "avansată" prin care funcţionează. Şi anume, forţa muşchilor. Nu ştiu dacă putem vorbi despre muşchi la nici 10 ani, căci copiii din poză nu par să aibă mai mult de atât, dar suntem în anul 2008, în "plină" Uniune Europeană", iar scandalele pentru drepturile omului şi ale copilului sunt la ordinea zilei. Pozele vorbesc de la sine. Părinţii, fumează pasivi, jos, la umbră!

Afară sunt în jur de 35 de grade. Iar eu mă plângeam cu 5 minute înainte să fac aceste poze că e atât de cald şi că tocmai cheltuisem 15 RON pe 3 sticle de suc. Ce pot să zic!!Grave probleme mai aveam şi eu.....

Nu am să mă mai plâng de acum înainte pentru lucrurile pe care le am, pentru că eu spre deosebire de aceşti copii am tot ce îmi doresc; sau măcar....nu trebuie să mă trezesc în fiecare dimineaţa să învârt....un carusel!!
Face cineva ceva pentru copiii aceştia?Mi-e greu să cred.Şi la o adică, părinţii lor trebuie să aibă şi ei bani de ţigări, nu?

Un comentariu:

Anonim spunea...

Asta e doar o infima parte din ceea ce reprezinta nivelul scazut de trai, ca sa nu intram in detalii asupra saraciei din Africa.
Ce pot spune...saracii copii...macar ei, sper sa realizeze ca ala nu e mod de viata si intotdeauna este loc de mai bine...cat despre parinti, nimic nu ma mai uimeste, cretini pe toate drumurile...a fost si un reportaj la "sfantul TV" cum isi vindeau parintii copii..."baiatu e bun de munca, fata te descurci dumneata, face de toate"...parca vindea cartofi in piata.
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.
Cele bune.