scump ca un vis

Nu prea îmi place să rămân mult timp într-un loc iar când zic asta îmi răsuna în minte cuvintele prietenei mele: "dar tu când ai de gând să te mai linişteşti? eu ştiu unde voi fi luna viitoare, tu azi eşti acolo, mâine eşti în alt loc şi nici măcar nu ştii unde vei fi după trei luni"! Nici nu m-am obosit să îi raspund. Imi place aşa cum sunt, îmi place că am gărgăuni la cap(cum zice tata), că vreau să văd locuri şi îmi place când îmi schimb locaţia "şederii". Adica voi nu v-aţi plictisit să mergeţi 10 ani la acelaşi supermarket, să vedeţi aceleaşi vânzătoare supărate pe viaţă şi pe codurile de bare, acelaşi parc cu aceleaşi scrânciobe rupte de 20 de ani, aceeaşi vecini care se crizează când asculţi muzica "la macsim"?

Nu v-ar plăcea să mergeţi la alt supermarket, să cunoaşteţi, mă rog "cunoaşteţi" vânzătoare noi, să aveţi vecini şi mai enervanţi şi să simţiţi că faceţi lucruri noi?
De aia într-o seară am căzut rău de tot pe gânduri, plus că bineînţeles mă plictiseam şi mi-am amintit de o poză dintr-un power-point ce mi-a l-a trimis un prieten foarte bun, mai demult. Bine, el îmi trimite cam des power-point-uri, unele îşi iau delete imediat, altele avansează pe desktop, altele cât de cât bunicile îşi fac veacul în "my documents-"chestii". În poză era o apă. Turcoaz, clară, curată şi îţi dădea senzaţia că e şi caldă. Erau nişte căsuţe, erau palmieri, era nisip. Şi dacă nu vă aduceţi aminte cu ce v-am înnebunit astă vară, I love palms.
Na-vă şi poză ca să mă credeţi pe cuvânt:


Da, stiu că nu pare reală. Buuuutttt, it iz:D. Aşă că m-am gandit eu aşaaaaaa să văd pe unde e "căsuţele" alea, cu ce aş putea ajunge acolo(cu avionul, dahhh, ma rog), cât aş putea sta, cu cine aş putea merge, ce aş putea face. Nu că nu aş avea atâtea proiecte de terminat şi pentru atâtea examene de învăţat. Dar e mult mai fascinant să visezi.

Căsuţele sunt în Polinezia Franceză şi anume în Tahiti. Nu mi-a luat decât vreo 30 de minute să-mi dau seama unde soacra-mea îs insulele astea pentru că pe toate hărţile ce le-am găsit nu arăta decât apa în jur.Şi avertizari de rechini(say what?). Dar am aflat. La jumătatea distanţei dintre S.U.A şi Australia în Oceanul Pacific sunt căsuţele.
Boon, mai iau o gură de apă şi continuui. Staţi bine?Partea cea mai frumoasă vine acum.
O noapte într-o căsuţa de aia care apropo, în limbaj "turistic", "tahitiez" şi "tare-scump" se intitulează "bungalow" sau "villa" sau "dă-ti adină două palme", costăăăă, pam pam pam.....650 de dolari. Pe noapte. O persoană. Stop că să puteţi leşina liniştiţi.

V-aţi revenit, pot continua? Bunn. Întru-cât mergi practic până la capătul lumii, dacă stai să te gândeşti că pleci din România, biletul de avion costă EXACT ca şi cum ai merge până la capătul lumii, 1,700 de dolari. Clasa economic că doar nu vă trebuie "icre" şi "şampanii" nu-i aşa:-W?
Deci tragem linie şi ne gandim că stăm cam 10 zile dacă tot dăm "un" ban dom'le şi adunăm şi adunăm şi adunăm şi strigăm bingo. Cifra estimativă pentru o vacanţă de 10 zile în Tahiti, în căsuţe, lângă palmieri esteeeeee=>10,000 de dolari. Bineînţeles mă puteţi contrazice oricând dacă o să gasiţi voi oferte mai ieftine.
Io m-am hotărât.Mammmaaaa I'm going in Tahiti!
Dar până mă duc vă mai ataşez o poză. Să o aveţi acolo pentru zile negre.