mireasa kitsch

Astăzi vă scriu despre mirese. Da, nu mă întrebaţi ce am visat azi-noapte.
Am văzut ieri nişte poze (dat fiind faptul că doi dintre prietenii mei cei mai buni, sunt fotografi) cu mirese. Şi privind pierdută pozele, mi s-a aprins un beculeţ...sau un pitic (you pick) pe creier.
De ce toateeeee aveţi buchete cu trandafiri?? Ce nucul meu, nu mai sunt şi alte flori? Şi de ce tăătiii puneţi în piept mirelui ditamai hardughia de floare de stă săracul cocoşat şi aplecat de zici că atunci îl apucă diareea? Unde e ideea aia de simplu, elegant şi frumos?

Şi de ce tăăăăti vă alegeţi rochii de 20 de kg, cu 15 mii de flori şi frunze cu alte 100 de mii de aţe şi becuri şi cercuri şi sârme şi piuliţe prin ele? Unde e rochia aia frumoasă, clasică, de mireasă?

Şi de ce vă faceţi cuiburi prin cap dacă aveţi aşa păr frumos. Acum na, unde nu este nu este, înţelegem. Dar când aveţi un păr lung şi des şi lucios şi mai mare dragul să te uiţi la el, de ce îl cocoţaţi ca ciorile în vârful creştetului şi-l acoperiţi bine (de parcă l-aţi furat) cu 4 tone de voal şi sclipici? Unde e naturaleţea?

Na şi mai vezi once in a while câte o mireasă finuţă, draguţă, simplă. Dar normal că va fi catalogată drept "naşpa" sau "ne-în-pas cu moda" sau "limitată financiar". Da ştiu că nu se discută gusturile, nici mirosurile, nici bla bla bla. Dar poate ar trebui să mai "discutăm" câteodată şi kitsch-urile!